Astazi as vrea sa vorbim despre alegeri. Despre felul in care alegem sa reactionam atunci cand suntem pusi intr-o situatie sau alta.

Cu totii am vazut astazi acel video, in care un batran era agresat de politisti. Niste imagini socante: un om cu parul alb, ubruscat la modul efectiv, trantit pe asfalt de cinci oameni ai legii. Bun. Dupa, au aparut informatiile cum ca batranul ar fi refuzat termoscanarea si ar fi avut un comportament provocator. Nu stim cat de “provocator” si rau intentionat ar fi putut fi un om in varsta, dar sa admitem ca si asta este parte a povestii.

Avem aici doua alegeri. Prima e cea a batranului. Cu totii suntem stressati, nervosi, anxiosi, ne adaptam greu sau deloc la niste reguli care, de multe ori, ni se par absurde. Ati auzit de termenul de “disonanta cognitiva”? Ea apare atunci cand intre convingerile noastre si actiunile pe care le intreprindem, apare o neconcordanta. Aplicat la acest caz, batranul nu crede in utilitatea termoscanarii, i se pare un abuz si prin urmare, supunerea la aceasta procedura ar genera o disonanta cognitiva intensa in interiorul sau. Din acest punct, are de ales: fie accepta (si in acest caz disonanta cognitiva se va produce), fie refuza, caz in care disonanta cognitiva instalata va influenta oricum decizia. In continuare – refuzul, poate fi unul pasnic (alege alt magazin etc) sau unul “vocal”, sa spunem. Refuzul pasnic ii va conferi o zi relativ linistita mai departe, refuzul vocal va duce la ceea ce am vazut- scandal, aparitii in presa, acuzatii ca nu respecta legea, interventia politiei, chiar violenta.

Asadar, ce alegem? Suntem constienti de faptul ca o anumita alegere va determina un cu totul alt curs al evenimentelor? Atunci cand alegem, ne asumam consecintele care vor urma? Eu cred ca de foarte multe ori reactionam inconstient, emotional si ne trezim in situatii in care nu am fi vrut sa ne aflam.

Al doilea caz de “alegere” este cea a oamenilor legii. Ei ar fi putut da un avertisment, probabil o amenda si situatia se incheia. Un politist care sa ii explice batranului ca exista o lege, pe care indiferent ca ne place sau nu, trebuie sa o respectam. Care sa il faca sa inteleaga faptul ca ei insisi, ca si politisti, sunt pusi in situatia de a aplica o lege. Poate ca nu o aproba, dar sunt obligati sa o aplice. Si aici apare iar disonanta cognitiva, in cazul celalalt- al politistilor: eu nu cred intr-o lege, nu sunt de acord cu ea, dar sunt obligat sa o aplic. Iar asta genereaza efecte emotionale pe care nici nu le banuim. Putem vedea doar cum, la exterior, furia oamenilor legii creste pe masura ce batranul se impotriveste. Din nou, existau doua alegeri: rezolvarea pasnica a situatiei sau escaladarea ei. S-a ales cea de-a doua.

Ceea ce e de retinut din tot acest amalgam de imprejurari, este urmatorul lucru: noi toti reactionam in functie de un imens bagaj emotional-afectiv, pe care il purtam cu noi, in mod inconstient. Nimeni nu este niciodata de judecat, de acuzat sau de aratat cu degetul, pentru ca dincolo de reactiile si actiunile lui se afla mecanisme psihologice profunde, pe care nici macar nu le banuim. Aproape nimeni nu e constient de ele.

Concluzie: fiecare din “personajele” povestii (pentru ca a aparut si ideea ca totul ar fi fost regizat), nu e de acuzat, din aceasta perspectiva. Fiecare a venit in acel context situational cu un bagaj intern, care in mod inconstient l-a determinat sa faca o alegere, alegere care a dus la o anumita situatie.

Cu totii trecem zilnic prin situatii similare, doar ca nu le constientizam. De aceea, ori de cate ori sunteti intr-o situatie pe care o resimtiti drept tensionata si care va obliga sa faceti o alegere, respirati adanc, alungati orice furie vine sa va destabilizeze si abia apoi alegeti.

Si retineti, nimeni nu e vinovat pentru nimic, cu adevarat. Doar ca in noi sunt niste imense mecanisme, pe care nu stim sa le controlam. De care nici nu avem idee ca ar exista, chiar. Iar in momentul in care acceptam lucrurile acestea, incepem sa devenim constienti de ele si ne putem redobandi vietile. Putem trai, alegand constient. Pentru ca viata e doar o insiruire de evenimente generate de noi. Iar cand intelegem asta, intelegem totul.

Material realizat si publicat de www.cityvisionmagazine.ro

Nici un comentariu

Adauga comentariu

Adresa de email nu va fi publicata